Juriștii PDCM bat alarma - PAS modifică legislația, limitând atribuțiile deputaților la minimum
Majoritatea PAS a decis avansarea proiectului de lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament
https://parlament.md/material-details-md.nspx?param=25450018-9288-440b-90d5-857f508d6adc
Deși în legislatura precedent a fost înregistrat în Parlament proiectul de lege – Codul de organizare și funcționare al Parlamentului, care a fost avizat inclusiv de CDL, majoritatea parlamentară PAS nu promovează acest proiect dar vine cu câteva proiecte de legi segmentate, dintre care primul e cel menționat supra (urmează proiectul privind Regulamentul Parlamentului).
Principalele probleme sesizate în proiectul nr. 448 din 06.12.2023
· Deși conceptul legii ar trebui să se concentreze pe însuși reglementarea STATUTULUI deputatului, acesta se axează preponderent pe ETICĂ ȘI CONDUITĂ, proiect care urmărește scopul „disciplinării” deputaților din opoziție de către majoritatea parlamentară;
· Proiectul reglementează strict doar activitatea deputatului în Parlament, fie în cadrul organului colegial (ședințele în Plen) sau în cadrul organelor de lucru ale Parlamentului (comisii permanente, alte comisii) – fapt ce LIMITEAZĂ mandatul deputatului strict la activitatea exclusiv parlamentară, deși mandatul deputatului este unul mai larg care implică și activitatea extraparlamentară;
· Proiectul restrânge esențial libertatea de opinie a deputatului, fiind limitată doar la cazurile enumerate la art. 16 alin. (2) din proiect, cu referire strict la activitatea parlamentară, fără a include activitatea extraparlamentară a deputatului;
· Proiectul restrânge DREPTURILE deputatului (art. 22 alin. (1) din proiect) cu accent pe activitatea în cadrul organului colegial, fără să prevadă drepturi sau alte instrumente juridice de realizare a activităților extraparlamentare (a se vedea art. 22 alin. (2) din proiect care prevede - Deputatul își exercită drepturile prin intermediul organelor de lucru ale Parlamentului sau în comun cu alți deputați.)
· Proiectul prevede restricții de conduită a deputaților în cadrul ședințelor care limitează dreptul deputatului de a se manifesta, inclusiv prin acțiuni de protest, sau alte mijloace de exprimare a opiniei deputatului;
· Proiectul prevede instituirea unei comisii de etică și conduită parlamentară, în care rolul opoziției va fi limitat (4 membri din 11, componență adoptată cu majoritate simplă care poate fi întrunită doar de PAS), nu există garanții că conducerea acestei comisii ar putea fi condusă de un reprezentant al opoziției și nu de un exponent al majorității parlamentare, adoptarea deciziilor de sancționare va fi posibilă fără o majoritate calificată, fiind suficiente voturile majorității parlamentare PAS;
· Proiectul conține prevederi abuzive privind aplicarea sancțiunii limitării dreptului de acces la informații confidențiale (a se vedea art. 56 din proiect);
· Proiectul nu prevede măsuri de protecție adecvate pentru deputat împotriva abuzurilor la aplicarea sancțiunilor disciplinare, precum dreptul de a contesta în instanța de judecată aplicarea acestor sancțiuni, în special dreptul de a solicita instanței de judecată suspendarea sancțiunii disciplinare în cazuri de abuz.
· Proiectul nu conține nici garanții minime de exercitare a mandatului deputatului din opoziție sau din minoritatea parlamentară.
În atare condiții, se constată că majoritatea parlamentară PAS intervine cu noi proiecte de legi care reglementează statutul deputatului și regulamentul Parlamentului, fără un consens cu deputații din opoziție, fără a ține cont de proiectele de legi anterioare avizate de CDL, conceptul și prevederile proiectului menționat venind în contradicție cu:
· Constituția Republicii Moldova, art. 68-71;
· Hotărârea Curții Constituționale nr. 8 din 19.06.2012 privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2)și 69 alin. (2) din Constituție https://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=3&l=ro
· Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 12.07.2012 pentru controlul constituționalității unor prevederi referitoare la statutul deputatului în Parlament
https://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=1&l=ro
· Rezoluția 1601 (2008) privind „Orientările procedurale privind drepturile și responsabilitățile opoziției într-un parlament democratic” (Rezoluția APCE 1601)
https://pace.coe.int/en/files/17626/html
· Parametrii cu privire la relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: checklist-ul, adoptat la cea de-a 119-a sesiune plenară (Veneția, 21-22 iunie 2019), CDL-AD (2019)015-e, § 77
https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2019)015-e
Astfel, în baza jurisprudenței Curții Constituționale a Republicii Moldova, precum și a recomandărilor și opiniilor Consiliului Europei (APCE și CDL), se propun următoarele amendamente la proiectul de lege (nr. 448 din 06 decembrie 2023):
AMENDAMENT 1
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următoarele amendamente:
1. La articolul 1 alin. (3), se modifică cu următorul cuprins:
„(3) Alte norme ce țin de exercitarea mandatului de deputat pot fi stabilite în Regulamentul Parlamentului și în alte legi organice.”
Argumentare:
Propunerea are la bază principiul securității raporturilor juridice cu privire la statutul deputatului în Parlament, în vederea neadmiterii restrângerii sau limitării drepturilor acestora în exercitarea mandatului reprezentativ, în scopul excluderii riscurilor adoptării unor reglementări fără putere de lege, precum Hotărâri ale Biroului Permanent, dispoziții ale Președintelui Parlamentului etc. în dependență de o anumită conjunctură politică.
Potrivit Comisiei de la Veneția CDL-AD (2019)015:
„33. În concluzie, cele mai fundamentale reguli privind opoziția parlamentară și drepturile minorităților ar trebui, de preferință, reglementate într-o formă pe care majoritatea nu o poate modifica la propria sa discreție (CDLAD (2010)025, Raportul din 2010, § 88).
35. Este important să se asigure stabilitatea acestor reglementări (legi sau Regulamentul de Procedură). Prin urmare, în unele țări este necesară o majoritate sporită pentru modificarea lor sau există o verificare externă efectuată de Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse acestor regulamente. De asemenea, este posibilă introducerea unei întârzieri pentru intrarea în vigoare a modificărilor, astfel încât majoritatea aflată la putere nu poate fi beneficiarul imediat al măsurilor pe care le propune.”
AMENDAMENT 2
la proiectul de lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament (nr. 448 din 06.12.2023)
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următoarele amendamente:
1. Articolul 3, după alin. (1) se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
„(11) Mandatul reprezentativ semnifică dreptul delegat de poporul Republicii Moldova, ca titular al suveranității naționale, deputaților în Parlament pentru exercitarea puterii legislative ca parte componentă a puterii de stat, în baza și în conformitate cu prevederile constituționale și legale.”
2. Articolul 3, după alin. (2) se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
„(22) Deputații în Parlament își exercită mandatul în mod direct, liber și efectiv, potrivit intimei lor convingeri, în interesele întregului popor.”
3. Articolul 3, alin. (7) se modifică cu următorul cuprins:
„(7) În exercitarea mandatului lor, deputații îndeplinesc mai multe funcții: de reprezentare, de legiferare și de monitorizare și control.”
4. Articolul 3 se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
(8) Exercitarea mandatului deputatului acoperă întreaga activitate politică a deputatului, atât cea parlamentară, cât și cea extraparlamentară, inclusiv adoptarea legilor în cadrul ședințelor în plen ale Parlamentului, participarea la ședințele comisiilor de specialitate ale Parlamentului, alte activități legate nemijlocit de procesul de creație legislativă sau de monitorizare a guvernării, participarea în cadrul delegațiilor parlamentare și la întâlnirile cu alegătorii.
Argumentare:
Privind inadmisibilitatea limitării mandatului deputatului doar la activitatea parlamentară în cadrul organului colegial
Propunerile de completare referitoare la dispozițiile generale privind mandatul deputatului se întemeiază pe HCC nr. 8 din 19.06.2012 privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2) și 69 alin. (2) din Constituție, în care Curtea a hotărât:
„1. În sensul alineatului (1) al articolului 68 din Constituție, exercitarea mandatului acoperă întreaga activitate politică a deputatului, atât cea parlamentară, cât și cea extraparlamentară, inclusiv adoptarea legilor în cadrul ședințelor în plen ale Parlamentului, participarea la ședințele comisiilor de specialitate ale Parlamentului, alte activități legate nemijlocit de procesul de creație legislativă sau de monitorizare a guvernării, participarea în cadrul delegațiilor parlamentare și la întâlnirile cu alegătorii.
2. În sensul prevederilor „în exercitarea mandatului, deputații sunt în serviciul poporului", „orice mandat imperativ este nul" de la alineatele (1) și (2) ale articolului 68 din Constituție:
- mandatul reprezentativ semnifică dreptul delegat de poporul Republicii Moldova, ca titular al suveranității naționale, deputaților în Parlament pentru exercitarea puterii legislative ca parte componentă a puterii de stat, în baza și în conformitate cu prevederile constituționale și legale;
- deputații în Parlament își exercită mandatul în mod direct, liber și efectiv, potrivit intimei lor convingeri, în interesele întregului popor.”
La fel potrivit HCC nr. 8 din 19.06.2012, Curtea Constituțională a stabilit:
„33. Astfel, conținutul politic, atât parlamentar, cât și extraparlamentar, al mandatului se realizează prin drepturile politice ale deputaților, și anume: inițiativa parlamentară ce se poate manifesta sub modalitatea dreptului de inițiativă legislativă, prin propuneri legislative sau amendamente, depunerea de moțiuni sau proiecte, hotărâri ori prin declarații, dreptul de a participa la inițiative colective, cum este moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului, sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea actelor normative, cererea de întrunire a Parlamentului în sesiune extraordinară etc.; libertatea de exprimare, specifică parlamentarilor prin dreptul la cuvânt și dreptul la vot; drepturi legate de activitatea de monitorizare și control al executivului pe calea întrebărilor sau interpelărilor adresate Guvernului sau membrilor săi, participarea la inițierea de moțiuni simple sau de cenzură, anchete, solicitarea de informații; drepturi legate de organizarea și funcționarea Parlamentului, care se referă la dreptul de a alege și de a fi ales în organele de lucru ale acestuia, în grupurile de prietenie cu alte țări sau în delegațiile parlamentare.
„34. [...] În exercitarea mandatului, parlamentarul se supune numai Constituției, legilor și trebuie să adopte atitudini care, potrivit conștiinței sale, servesc binelui public. [...]
35. [...] În definirea acestor interese, opțiunea parlamentarului este liberă, chiar dacă el face parte dintr-un partid pe care îl reprezintă în Parlament. [...]
43. [...] Aleșii nu au obligația legală să-și susțină partidul sau deciziile grupului lor în cadrul Parlamentului.”
Astfel, având în vedere că legiuitorul nu poate deroga de la prevederile Constituției și a jurisprudenței Curții Constituționale, prevederile proiectului de lege trebuie să corespundă interpretării articolelor din Legea supremă, limitarea mandatului deputatului doar la activitatea parlamentară fiind a priori neconstituțională.
Privind raporturile dintre deputații din majoritate și cei din opoziția parlamentară
În ultimul deceniu, Comisia de la Veneția a observat o tendință politică îngrijorătoare într-un număr tot mai mare de țări, care este uneori descrisă prin formula „câștigătorul i-a totul.” Urmând această tendință, controalele și echilibrul care restricționează puterea majorității parlamentare sunt desființate. Adoptarea grăbită a legilor, fără o dezbatere politică autentică, a devenit mai frecventă.
Conform Rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei - Rezoluția 1601 (2008), APCE:
„Calitatea democratică a unui parlament se măsoară prin mijloacele de care dispune opoziția sau minoritatea parlamentară pentru a-și îndeplini sarcinile.
3. O opoziție politică în interiorul și în afara parlamentului este o componentă esențială a unei democrații funcționale. Una dintre principalele funcții ale opoziției este de a oferi o alternativă politică fiabilă majorității aflate la putere, punând la dispoziția publicului alte opțiuni de politică. Prin supravegherea și criticarea activității guvernului aflat la putere, evaluarea continuă a acțiunilor guvernamentale și tragerea la răspundere a guvernului, opoziția acționează pentru a asigura transparența deciziilor publice și eficiența în gestionarea afacerilor publice, asigurând astfel apărarea interesului public și prevenind abuzurile și disfuncționalitățile.”
5. Acordarea opoziției parlamentare a unui statut în baza căruia aceasta are drepturi contribuie la eficacitatea unei democrații reprezentative și la respectarea pluralismului politic și, prin urmare, la sprijinul și încrederea cetățenilor în buna funcționare a instituțiilor. Stabilirea unui cadru juridic și procedural echitabil și a unor condiții materiale care să permită minorității parlamentare să își îndeplinească rolul este o condiție prealabilă pentru buna funcționare a democrației reprezentative. Membrii opoziției ar trebui să își poată exercita mandatul pe deplin și în cel puțin aceleași condiții ca și membrii parlamentului care susțin guvernul; aceștia participă într-un mod activ și eficient la activitățile parlamentului și se bucură de aceleași drepturi. Trebuie asigurat un tratament egal al membrilor parlamentului în toate activitățile și privilegiile lor.
Prin urmare, având în vedere că mandatul deputatului este limitat în proiectul de lege, nu include interpretarea articolelor constituționale menționate, dimpotrivă prevederile de la art. 3 alin. (7) din proiect care stabilesc că: „În exercitarea mandatului deputatul contribuie la realizarea funcțiilor Parlamentului: de reprezentare, de legiferare și de control parlamentar.”, precum și cele de la art. 22 alin. (2) din proiect care stabilesc că „Deputatul își exercită drepturile prin intermediul organelor de lucru ale Parlamentului sau în comun cu alți deputați” limitează și condiționează abuziv mandatul deputatului la activitatea exclusiv parlamentară, prin intermediul exclusiv al Parlamentului, sau în comun cu alți deputați, impunând astfel un mandat imperativ, fapt ce contravine atât Constituției cât și recomandărilor și opiniilor Consiliului Europei menționate.
AMENDAMENT 3
la proiectul de lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament (nr. 448 din 06.12.2023)
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următoarele amendamente:
1. La art. 16, alineatul (2) se exclude:
Argumentare:
Proiectul prevede o restrângere abuzivă a libertății de opinie a deputatului, aceasta fiind limitată doar la cazurile enumerate la art. 16 alin. (2) din proiect, cu referire strict la activitatea parlamentară, fără a include activitatea extraparlamentară a deputatului, deși dreptul prevăzut de articolul 71 din Constituție (Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului) privind independența opiniilor deputaților urmează să se extindă în exercitarea întregului mandat reprezentativ, care să includă obligatoriu și activitatea extraparlamentară a deputatului, astfel cum reiese din interpretarea Curții Constituționale din Hotărârea nr. 8 din 19.06.2012.
AMENDAMENT 4
la proiectul de lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament (nr. 448 din 06.12.2023)
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următoarele amendamente:
1. Articolul 22 alineatul (1) lit. i) se completează la final după sintagma „solicitările deputatului” cu următorul cuprins: „precum și în alte cazuri din proprie inițiativă”;
2. La articolul 22 alineatul (1) lit. n) sintagma „Biroul Permanent” se substituie cu sintagma „Parlament.”;
3. La articolul 22 alin. (1) lit. r) se completează la final cu o propoziție nouă cu următorul conținut: „Organul sau persoana oficială respectivă sunt obligate să dea fără întârziere răspuns la adresare, iar în cazul examinării sau verificării suplimentare a problemei - în cel mult o lună.”
4. Articolul 22 după alineatul (1) se completează cu litere noi cu următorul cuprins:
„q) să se adreseze oricărui organ de stat și obștesc, oricărei persoane oficiale în probleme ce țin de activitatea de deputat și să participe la examinarea lor. Organul sau persoana oficială respectivă sunt obligate să dea fără întârziere răspuns la adresare, iar în cazul examinării sau verificării suplimentare a problemei - în cel mult o lună.
r) să solicite autorităților administrației publice locale sprijinul necesar pentru organizarea lucrului cu alegătorii, prin asigurarea accesului în încăperi sau locuri publice și anunțarea din timp a alegătorilor despre locul și timpul întâlnirii.
s) să ceară la fața locului încetarea încălcării legii, iar în caz de necesitate să adreseze organelor și persoanelor oficiale respective cerința de a fi oprită încălcarea legii, lezarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor. Persoanele oficiale din organele de stat și cele obștești, din unități cărora le este adresată cerința deputatului sunt obligate să ia fără întârziere măsuri pentru oprirea încălcării, iar în caz de necesitate și măsuri pentru tragerea la răspundere a vinovaților, informându-l ulterior pe deputat.
ș) să încheie contracte de prestări servicii cu experți în domeniu, în limitele bugetului alocat.
t) să fie asistat în activitatea sa de asistenți voluntari.”
5. Articolul 22 după alineatul (1) se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
„(21) Deputatului, în special din opoziția sau minoritatea parlamentară i se recunosc următoarele drepturi:
a) dreptul la informație - membrii opoziției și membrii majorității au dreptul să primească aceleași informații din partea entităților publice;
b) dreptul de a solicita convocarea unei ședințe plenare a Parlamentului, dacă propunerea este susținută de cel puțin un sfert din numărul deputaților aleși;
c) de a stabili, la intervale regulate de timp, ordinea de zi a ședințelor plenare și de a alege subiectele pentru dezbatere, privind controlul activității Guvernului și altor entități publice, privind evaluarea politicilor și cheltuielilor publice, inclusiv privind examinarea proiectelor de lege înaintate de către membrii opoziției;
d) dreptul de a solicita organizarea de dezbateri, inclusiv dezbateri urgente sau de actualitate, dacă propunerea este susținută de cel puțin un sfert din numărul deputaților aleși;
e) dreptul de a deschide sesiunea de întrebări adresate guvernului și de a adresa mai multe întrebări decât membrii majorității parlamentare;
f) dreptul de a solicita înființarea unei comisii de anchetă sau a unei misiuni parlamentare de informare și de a deveni membru al acesteia, dacă propunerea este susținută de cel puțin un sfert din numărul deputaților aleși;
g) dreptul de a solicita organizarea de audieri în comisiile parlamentare permanente, dacă propunerea este susținută de cel puțin un sfert din numărul membrilor acestor comisii;
h) dreptul de a se adresa Curții de Conturi și de a solicita avizul acesteia cu privire la chestiuni bugetare și financiare”
6. Articolul 22 alin. (2) se modifică cu următorul cuprins:
„(2) Deputatul își exercită drepturile prin intermediul organelor de lucru ale Parlamentului, individual sau în comun cu alți deputați.”
Argumentare:
Amendamentele propuse au la bază Hotărârea Curții Constituționale nr. 8 din 19.06.2012 privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2)și 69 alin. (2) din Constituție, care a stabilit:
„23. Constituția nu oferă o descriere expresă detaliată a activității deputatului, enunțând cadrul general al exercitării mandatului parlamentar - exercitarea prerogativelor ce alcătuiesc competența Parlamentului. Curtea reține că, în exercitarea mandatului lor, deputații îndeplinesc mai multe funcții: de reprezentare, de legiferare și de monitorizare și control.
24. Din activitățile pe care le realizează deputații în exercitarea mandatului, este evident că exercitarea suveranității naționale sau a puterii de stat are loc prin activitatea legislativă.
25. Pe de altă parte, este evident că funcția legislativă este în mare măsură o funcție exercitată de majoritate, deoarece membrii partidului sau ai partidelor aflate la putere dispun, de obicei, de cel puțin o majoritate simplă de locuri în Parlament, astfel încât membrii individuali și grupurile minoritare joacă doar un rol indirect în procesul legislativ.
32. În cadrul funcției de monitorizare și control, libertatea de acțiune a executivului este, în mod necesar, limitată de responsabilitatea sa în fața legiuitorului. Obligația de dare de seamă în fața Parlamentului este definită, în special, prin principiul tradițional al responsabilității ministeriale, individuale și colective. Pentru a proteja cetățenii împotriva arbitrarului guvernului și pentru a le garanta utilizarea rațională a fondurilor publice, deputații trebuie să monitorizeze activitatea guvernării, responsabilitate care, de regulă, este asumată de către partidele de opoziție.”
Conform Rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei - Rezoluția 1601 (2008) privind „Orientările procedurale privind drepturile și responsabilitățile opoziției într-un parlament democratic” (Rezoluția APCE 1601), au fost stabilite Linii directoare privind drepturile și responsabilitățile opoziției într-un parlament democratic, în care s-a stabilit:
„Parlamentele naționale ale statelor membre ale Consiliului Europei recunosc următoarele drepturi în raport cu opoziția sau minoritatea parlamentară:
2.1. libertatea de exprimare și libertatea de opinie; membrii opoziției se bucură de libertatea de exprimare; trebuie să își poată exprima liber ideile;
2.2. opoziția va participa la supravegherea, examinarea și controlul acțiunii și politicii guvernului:
2.2.1. membrii opoziției au dreptul la informație; membrii opoziției și membrii majorității au dreptul să primească aceleași informații din partea guvernului;
2.2.2. membrii opoziției au dreptul de a adresa întrebări scrise și orale și de a primi răspunsuri la aceste întrebări;
2.2.3. membrii opoziției vor beneficia de privilegii în timpul sesiunii de întrebări adresate guvernului (în special, aceștia vor avea dreptul de a deschide sesiunea de întrebări adresate guvernului și de a adresa mai multe întrebări guvernului decât membrii majorității);
2.2.4. membrii opoziției au dreptul la interpelare (întrebare orală cu dezbatere) și membrii opoziției au dreptul de a solicita convocarea unei ședințe plenare a parlamentului/camerei, care ar trebui acordată dacă se atinge un cvorum de un sfert din membri;
2.2.5. membrii opoziției au dreptul de a solicita convocarea unei ședințe plenare a parlamentului/camerei, care ar trebui acordată dacă se atinge un cvorum de un sfert din membri;
2.2.6. membrii opoziției au dreptul, la intervale regulate, de a stabili ordinea de zi a ședințelor plenare și de a alege subiecte pentru dezbatere, inclusiv proiecte de lege depuse de membrii opoziției, controlul acțiunilor guvernamentale și evaluarea politicilor și cheltuielilor publice; chestiunile selectate în aceste zile au prioritate față de activitățile guvernamentale;
2.2.7. membrii opoziției au dreptul de a solicita organizarea de dezbateri, inclusiv dezbateri urgente sau de actualitate, care ar trebui aprobate dacă se atinge un cvorum de un sfert din membri;
2.2.8. membrii opoziției au dreptul de a solicita înființarea unei comisii de anchetă sau a unei misiuni parlamentare de informare și de a deveni membri ai acesteia; acest lucru trebuie obținut dacă se atinge un cvorum de un sfert din membri; un membru al opoziției este numit fie președinte, fie raportor pentru fiecare comisie de anchetă sau misiune de informare solicitată cu succes de membrii opoziției sau de grupurile politice;
2.3. timpul de luare a cuvântului în ședințele plenare se alocă cel puțin în funcție de ponderea respectivă a grupurilor politice; alocarea unui timp de luare a cuvântului egal între majoritate și opoziție, indiferent de puterea lor, ar trebui privilegiată în anumite circumstanțe;
2.4. opoziția participă la organizarea activității legislative:
2.4.1. membrii opoziției au dreptul de a participa la gestionarea activității parlamentare; aceștia au acces la posturi de vicepreședinte și alte funcții de răspundere în parlament; componența organelor de conducere ale parlamentului trebuie să respecte principiul reprezentării proporționale și să reflecte componența politică a parlamentului sau a camerei;
2.4.2. membrii opoziției au dreptul de a solicita convocarea unei sesiuni extraordinare, care ar trebui acordată dacă se atinge un cvorum de un sfert din membri;
2.5. opoziția participă la procedura legislativă:
2.5.1. membrii opoziției au dreptul de a depune proiecte de lege și moțiuni privind chestiuni legislative;
2.5.2. membrii opoziției au dreptul de a vorbi și de a vota în toate dezbaterile;
2.5.3. membrii opoziției au dreptul de a depune amendamente;
2.5.4. membrii opoziției au dreptul de a prezenta moțiuni procedurale (modificarea ordinii de zi propuse sau a ordinii de zi adoptate; cerere de constatare a cvorumului; cerere de retrimitere a unui raport unei comisii etc.);
2.6. opoziția participă la lucrările comisiilor parlamentare:
2.6.1. președinția comisiilor permanente se repartizează între grupurile parlamentare pe baza reprezentării proporționale; cel puțin o comisie permanentă este prezidată de un membru al opoziției; președinția comisiilor responsabile de monitorizarea acțiunii guvernului, cum ar fi Comisia pentru buget și finanțe, Comisia pentru audit sau Comisia de supraveghere a serviciilor de securitate și informații, trebuie acordată unui membru al opoziției;
2.6.2. orice comitet, permanent sau nu, este alcătuit pe baza reprezentării proporționale;
2.6.3. în comisiile, membrii opoziției au dreptul de a lua cuvântul și de a vota, dreptul de a depune amendamente și de a propune o moțiune de procedură; au posibilitatea de a adăuga o opinie separată la un raport adoptat în comisie sau de a prezenta un raport al minorității;
2.6.4. membrii opoziției au dreptul de a solicita organizarea de audieri în comisie; acest lucru ar trebui acordat dacă se atinge un cvorum de un sfert din membri;
2.6.5. membrii opoziției au dreptul de a fi numiți raportori ai comisiei; în orice caz, funcțiile de raportor în cadrul comisiilor sunt alocate pe baza reprezentării proporționale;
2.7. opoziția va participa la deciziile politice; opoziția sau minoritatea parlamentară va fi consultată înainte de orice decizie de dizolvare a parlamentului;
La fel, APCE prin Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei - Rezoluția 1601 (2008), a stabilit:
„Calitatea democratică a unui parlament se măsoară prin mijloacele de care dispune opoziția sau minoritatea parlamentară pentru a-și îndeplini sarcinile.
3. O opoziție politică în interiorul și în afara parlamentului este o componentă esențială a unei democrații funcționale. Una dintre principalele funcții ale opoziției este de a oferi o alternativă politică fiabilă majorității aflate la putere, punând la dispoziția publicului alte opțiuni de politică. Prin supravegherea și criticarea activității guvernului aflat la putere, evaluarea continuă a acțiunilor guvernamentale și tragerea la răspundere a guvernului, opoziția acționează pentru a asigura transparența deciziilor publice și eficiența în gestionarea afacerilor publice, asigurând astfel apărarea interesului public și prevenind abuzurile și disfuncționalitățile.”
Conform Parametrilor cu privire la relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: checklist-ul, adoptat la cea de-a 119-a sesiune plenară (Veneția, 21-22 iunie 2019), CDL-AD (2019)015-e, cu referire la statutul egal al parlamentarilor individuali, se relevă:
„40. Toți parlamentarii ar trebui să aibă aceleași drepturi individuale, indiferent dacă aparțin majorității aflate la guvernare, opoziției sau sunt independenți (rezoluția PACE 1601 (2008), p. 5). Aceste drepturi, chiar dacă aparțin în mod egal tuturor parlamentarilor, au o relevanță deosebită pentru opoziție.”
„124. Opoziția ar trebui să poată obține informații și răspunsuri de la organele statului în afara timpului de întrebări. Organele statului ar trebui să aibă obligația de a oferi răspunsuri la întrebări în timp util (Reperele CPA § .1.2).”
Astfel, se relevă că propunerile de modificarea a proiectului de lege se referă exclusiv la transpunerea recomandărilor și opiniilor Consiliului Europei, și anume:
· Rezoluția 1601 (2008) privind „Orientările procedurale privind drepturile și responsabilitățile opoziției într-un parlament democratic” (Rezoluția APCE 1601)
https://pace.coe.int/en/files/17626/html
· Parametrii cu privire la relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: checklist-ul, adoptat la cea de-a 119-a sesiune plenară (Veneția, 21-22 iunie 2019), CDL-AD (2019)015-e,
https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2019)015-e
angajamentul nederogării de la prevederile acestora fiind asumat de Republica Moldova, în calitate de stat membru CoE, stat asociat cu UE în contextul implementării acordului de asociere UE-RM, precum și în calitate de stat candidat la aderarea la UE, respectarea recomandărilor acestor instituții fiind o condiție implicită dar și explicită în procesul de integrare europeană.
AMENDAMENT 5
la proiectul de lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament (nr. 448 din 06.12.2023)
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următoarele amendamente:
„(2) Restricțiile de conduită nu pot fi interpretate în detrimentul garantării independenței opiniilor exprimate în exercitarea mandatului deputatului, precum și a acțiunilor de protest parlamentar.”
Argumentare:
Propunerea are la bază raționamentele conținute în Hotărârea Curții Constituționale nr. 8 din 19.06.2012 privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2) și 69 alin. (2) din Constituție, care a stabilit:
„61. În același context, Curtea reține că, spre deosebire de absențele nemotivate, protestul parlamentar constituie, eminamente, o absență motivată politic, fiind o metodă de luptă politică, o acțiune a unui deputat sau a unui grup de deputați, ca ripostă la o anumită acțiune a majorității, prin care se exprimă o manifestare, fără acte de violență, a opoziției împotriva unor acte sau decizii care sunt considerate ilegale sau contrare interesului comun, cu scopul de a obține cedări.
65. Curtea observă că instrumentul protestului parlamentar este utilizat, în special, de grupurile parlamentare minoritare. În eventualitatea sancționării cu ridicarea mandatului, există riscul ca libertatea politică a opoziției să fie obstrucționată de majoritatea parlamentară, contrar standardelor democrației și pluralismului politic ce impun protejarea opoziției împotriva presiunilor majorității (a se vedea Recomandarea APCE 1601(2008) „Liniile directorii procedurale privind drepturile și îndatoririle opoziției într-un parlament democratic" și Raportul Comisiei de la Veneția CDL-AD(2010)025 privind rolul opoziției într-un parlament democratic).
147. Deși imunitatea este o garanție generală pentru toți parlamentarii, ea are o semnificație specifică pentru opoziție, în special în țările în care organele de aplicare a legii pot fi subordinate majorității. Într-adevăr, dacă parlamentarii se bucură de privilegii și imunități, acestea ar trebui aplicate în mod egal tuturor parlamentarilor, indiferent dacă aparțin majorității sau opoziției. Nucleul imunității parlamentare protejează libertatea de exprimare (exprimată prin voturi și opinii) a unui parlamentar în Parlament (Principiile de Referință CPA, § 1.4.1).”
Prin urmare, este imperativ ca normele propuse la art. 29 din proiect să corespundă prevederilor Constituției și interpretării articolelor 68 alin. (1), (2) și 69 alin. (2) din Constituție de către Curtea Constituțională.
AMENDAMENT 6
la proiectul de lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament (nr. 448 din 06.12.2023)
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următoarele amendamente:
1. Articolul 34 alin. (3) la final după sintagma „la propunerea Biroului permanent,”, se completează cu următorul cuprins: „cu votul majorității calificate de 3/5 din numărul deputaților aleși”;
2. La articolul 35 lit. a) sintagma „4 membri” se substituie cu „3 membri”;
3. La articolul 35 lit. c) sintagma „3 membri” se substituie cu „4 membri”;
4. Articolul 35 va avea două alineate și se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
„(2) Președintele comisiei de etică și conduită parlamentară se desemnează din rândul deputaților din opoziția parlamentară sau a minorităților parlamentare”
5. La articolul 43, alin. (3) la final se completează cu următorul cuprins: „cu votul majorității calificate de 3/5 din numărul deputaților aleși.”;
Argumentare:
Propunerile au la bază și se întemeiază pe Parametrii cu privire la relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: checklist-ul, adoptat la cea de-a 119-a sesiune plenară (Veneția, 21-22 iunie 2019), CDL-AD (2019)015-e:
„88. Reprezentarea proporțională va fi inutilă dacă toate deciziile procedurale importante privind funcționarea Parlamentului (stabilirea ordinii de zi, stabilirea răspunderii parlamentarilor individuali etc.) sunt luate doar de Președintele Camerei Reprezentanților (CDL-AD(2009)025, § 39) sau cu majoritate simplă în Parlament. Prin urmare, reprezentanții opoziției ar trebui să aibă un cuvânt de spus în organele colective ale Parlamentului, care ar trebui să aibă suficiente competențe în astfel de chestiuni procedurale.
89. Prezența puternică a opoziției este cu atât mai mult mai important în acele structuri ale Parlamentului care au competența de a stabili proceduri și reguli interne sau de a soluționa disputele – cum ar fi Biroul, Comisia de Etică etc. – și care, în consecință, pot afecta drepturile și privilegiile opoziției însăși. Aici, principiul reprezentării proporționale poate fi completat prin mecanisme suplimentare, cum ar fi votul cu majoritate calificată sau acordarea opoziției a unei puteri de blocare în ceea ce privește anumite decizii procedurale importante. În plus, în unele țări, deciziile luate de astfel de organisme ar trebui să beneficieze de sprijin transpartinic (adică sprijin din partea unui anumit număr de membri care reprezintă opoziția). Dacă o decizie bazată pe consens este imposibilă, reprezentanții opoziției din comisie ar trebui să poată depune un raport al minorității.
103. Ar trebui să existe posibilitatea ca Președintele Camerei să reglementeze drepturile de exprimare ale fiecărui deputat, în limitele stabilite de ordinea de zi, pentru a limita discursurile irelevante sau prea lungi, limbajul abuziv etc. Cu toate acestea, această putere poate fi ușor abuzată de către un Președinte afiliat Camerei sau de majoritate, pentru a reduce la tăcere criticile legitime exprimate de parlamentarii opoziției. Prin urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a contesta deciziile Președintelui Camerei (referitoare la timpul de luare a cuvântului și, mai general, la desfășurarea procedurilor în Parlament) la un organism colectiv în care opoziția este reprezentată în mod adecvat
153. Este nevoie să se mențină buna ordine în Parlament și să se soluționeze disputele legate de drepturile și comportamentul parlamentarilor individuali sau al grupurilor. Chiar dacă membrii parlamentului sunt protejați de acțiuni în justiție externe pentru opiniile și observațiile lor, aceștia pot fi totuși supuși unor sancțiuni disciplinare interne (CDL-AD(2014)011, § 100), concepute și implementate în cadrul Parlamentului. În același timp, organismele interne care se ocupă de chestiuni disciplinare și alte chestiuni procedurale nu ar trebui să devină un instrument de manipulare politică în mâinile majorității.
155. Este necesar ca opoziția să aibă o prezență foarte puternică în componența acestor organisme, ca procedurile derulate în fața acestora să îndeplinească cerințele fundamentale ale unui proces echitabil și ca măsurile disciplinare impuse să fie proporționale și să nu afecteze esența mandatului parlamentar al deputatului.”
Astfel, se relevă că propunerile de modificarea a proiectului de lege se referă exclusiv la transpunerea recomandărilor și opiniilor Consiliului Europei, și anume:
· Rezoluția 1601 (2008) privind „Orientările procedurale privind drepturile și responsabilitățile opoziției într-un parlament democratic” (Rezoluția APCE 1601)
https://pace.coe.int/en/files/17626/html
· Parametrii cu privire la relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: checklist-ul, adoptat la cea de-a 119-a sesiune plenară (Veneția, 21-22 iunie 2019), CDL-AD (2019)015-e,
https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2019)015-e
angajamentul nederogării de la prevederile acestora fiind asumat de Republica Moldova, în calitate de stat membru CoE, stat asociat cu UE în contextul implementării acordului de asociere UE-RM, precum și în calitate de stat candidat la aderarea la UE, respectarea recomandărilor acestor instituții fiind o condiție implicită dar și explicită în procesul de integrare europeană.
AMENDAMENT 7
la proiectul de lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament (nr. 448 din 06.12.2023)
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următoarele amendamente:
1. Articolul 56 din proiectul de lege, se exclude;
2. Articolul 59 după alin. (2) se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:
„(3) Deputatul este în drept să conteste sancțiunile aplicate de Președintele ședinței, hotărârile Parlamentului și deciziile Comisiei de etică și disciplină în instanța de judecată și să solicite suspendarea efectelor acestora. Examinarea și soluționarea acestor contestații în calitate de instanță de fond revine Curții de Apel Centru, care în termen de cel mult 3 zile se va expune pe marginea solicitării de suspendare a efectelor sancțiunilor aplicate până la examinarea în fond.”;
Argumentare:
În partea ce vizează propunerea de excludere a aplicării sancțiunii limitării dreptului de acces la informații confidențiale, aceasta are la bază următoarele: HCC nr. 8 din 19.06.2012 privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2) și 69 alin. (2) din Constituție, în care Curtea a stabilit:
„33. Astfel, conținutul politic, atât parlamentar, cât și extraparlamentar, al mandatului se realizează prin drepturile politice ale deputaților, și anume: inițiativa parlamentară ce se poate manifesta sub modalitatea dreptului de inițiativă legislativă, prin propuneri legislative sau amendamente, depunerea de moțiuni sau proiecte, hotărâri ori prin declarații, dreptul de a participa la inițiative colective, cum este moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului, sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea actelor normative, cererea de întrunire a Parlamentului în sesiune extraordinară etc.; libertatea de exprimare, specifică parlamentarilor prin dreptul la cuvânt și dreptul la vot; drepturi legate de activitatea de monitorizare și control al executivului pe calea întrebărilor sau interpelărilor adresate Guvernului sau membrilor săi, participarea la inițierea de moțiuni simple sau de cenzură, anchete, solicitarea de informații; drepturi legate de organizarea și funcționarea Parlamentului, care se referă la dreptul de a alege și de a fi ales în organele de lucru ale acestuia, în grupurile de prietenie cu alte țări sau în delegațiile parlamentare.
„1. În sensul alineatului (1) al articolului 68 din Constituție, exercitarea mandatului acoperă întreaga activitate politică a deputatului, atât cea parlamentară, cât și cea extraparlamentară, inclusiv adoptarea legilor în cadrul ședințelor în plen ale Parlamentului, participarea la ședințele comisiilor de specialitate ale Parlamentului, alte activități legate nemijlocit de procesul de creație legislativă sau de monitorizare a guvernării, participarea în cadrul delegațiilor parlamentare și la întâlnirile cu alegătorii.”
Cu referire la propunerea de completare a art. 59 din proiectul de lege, aceasta are la bază garantarea dreptului fundamental de acces la justiție în vederea verificării legalității măsurilor de sancționare a deputatului de către o autoritate judecătorească independentă, împotriva abuzurilor și sancțiunilor disproporționate.
Ion CHICU
deputat în Parlamentul Republicii Moldova