La data de 17 mai 2023, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în calitatea sa de partid politic, a adoptat DECLARAȚIA cu privire la constatarea subminării statului de drept  și a uzurpării puterii de stat  în Republica Moldova, prin care a semnalat degradarea situației generale în Republica Moldova pe toate dimensiunile, în special la capitolul respectării separației puterilor în stat, asigurării independenței justiției și luptei cu corupția, asigurării respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a dreptului la un trai decent, precum și a dreptului de acces la informație și a libertății de exprimare.

Prin acea Declarație, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei a solicitat să fie întreprinse în mod urgent și necondiționat măsuri pentru revenirea la administrarea statului în baza principiului constituțional al separării puterilor în stat, asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul la libertatea de exprimare, dreptul de a alege și de a fi ales, dreptul de acces la informație, dreptul la un nivel de trai decent; Încetarea acțiunilor de imixiune în exercitarea puterii judecătorești; Asigurarea condițiilor de desfășurare corectă și în termen a scrutinelor electorale în Republica Moldova, fără imixiunea organelor de drept și a structurilor de forță.

Contrar celor semnalate supra, guvernarea nu doar că nu a întreprins acțiunile care se impuneau pentru restabilirea statului de drept, dar a continuat să admită derapaje grave pe toate dimensiunile care au determinat în continuare degradarea situației generale în Republica Moldova.

Constatăm cu regret, că urmare a desfășurării scrutinelor pentru alegerile locale din toamna anului 2023, a alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din toamna anului 2024, majoritatea populației a rămas cu un profund sentiment de nedreptate, dezamăgire și neîncredere în procesele democratice din Republica Moldova.

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei declară ferm că acțiunile întreprinse de actuala putere pentru a se menține la guvernare sunt în esența lor fapte anticonstituționale, antidemocratice și antistatale, cel mai grav fiind faptul că acestea sunt îndreptate împotriva cetățenilor statului Republica Moldova.

Aceste derapaje grave admise de guvernare împotriva statului Republica Moldova, au putut avea loc doar în complicitate cu alți exponenți care nu neapărat reprezintă guvernarea, fiindcă conform naturii lor trebuie imperativ să fie apolitici, dar care contrar statutului și atribuțiilor funcționale au admis încălcarea Constituției și legislației.

Constituția Republicii Moldova  statuează că:

·     Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sânt garantate.

·     Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție.

·     Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formațiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

Contrar acestor deziderate, care sunt instituite la nivel de Constituție, au fost admise în complicitate cu guvernarea următoarele fapte grave de încălcare, manifestate prin:

I.            Încălcarea principiului separației puterii în stat (majoritate parlamentară și Guvern compuse exclusiv din exponenții unui singur partid politic)

·     Monopolul politic asupra puterii legislative și executive care acționează în interesul unui singur grup de persoane;

·     Lipsa controlului parlamentar asupra activității Guvernului și autorităților administrative autonome care au devenit subordonate politic și admit abateri grave de la principiile statului de drept (Comisia Electorală Centrală, Consiliul Audiovizualului, Curtea de Conturi, Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate etc);

II.         Subordonarea politică a ramurii puterii judecătorești în stat (desemnarea membrilor CSM și CSP de către actuala guvernare )

·     Subordonarea politică a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor prin detașarea unor persoane docile și care nu dispun de experiență în domeniu;

·     Reducerea considerabilă a numărului de judecători și procurori rămași în sistem care a dus la blocaje instituționale (Curtea Supremă de Justiție, Curtea de Apel Chișinău, Procuratura Anticorupție etc.)

·     atacuri publice în adresa corpului de judecători și cu amenințarea și condiționarea acestora să emită anumite hotărâri judecătorești solicitate de politic sub sancțiunea nepromovării procedurilor de evaluare extraordinară a acestora.

III.     Subordonarea politică a instituțiilor mass-media și a Consiliului Audiovizualului în calitate de autoritate de reglementare (desemnarea unei noi componențe a Consiliului Audiovizualului afiliate guvernării, după demiterea în corpore a precedentei componențe)

·     restrângerea dreptului fundamental la libertatea de exprimare, prin subordonarea politică a Consiliului Audiovizualului și a prestatorului național de servicii media audiovizuale;

·     suspendarea abuzivă a licențelor de emisie a unor furnizorii de servicii media, urmare a acestui fapt Republica Moldova fiind supusă monitorizării avansate de către Consiliul Europei[1];

·     neexercitarea atribuțiilor prevăzute de Codul electoral și alte acte normative ce a dus la implicarea Posturilor TV în campania electorală și agitație electorală în favoarea unui candidat electoral.

·     instituirea monopolului informațional care a favorizat candidatul Maia Sandu care a primit cea mai mare acoperire mediatică, atât în calitate de președinte în exercițiu, cât și de candidat, fapt remarcat, inclusiv de observatorii internaționali;

·     În ziua alegerilor Jurnal TV și TV8, pe tot parcursul zilei, au făcut agitație electorală camuflată în favoarea candidatului Maia Sandu, sub pretextul emisiunii speciale despre reflectarea alegerilor, prin invitarea unor protagoniști care au promovat mesajele electorale ale președintelui în exercițiu și au criticat contracandidatul ei, transformându-se într-un mijloc de propagandă.

·     Mesaje de campanie ale candidatului Maia Sandu și a partidului aflat la guvernare s-au difuzat pe tot parcursul campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor, iar Consiliul Audiovizualului nu a intervenit pentru a sancționa și a contracara activitățile ilegale de agitație electorală din partea serviciilor media audiovizuale (Posturi TV și Radio).

IV.      Subordonarea politică a Curții Constituționale (4 din 6 judecători au fost desemnați de actuala guvernare în baza afilierii politice)

V.         Subordonarea și subminarea autorităților administrației publice locale

·     preluarea abuzivă a competențelor autorităților publice locale cu încălcarea principiului de descentralizare (domeniile medicinii, asistenței sociale etc );

·     subminarea autonomiei financiare prin stabilirea de către Guvern a unor cheltuieli financiare suplimentare fără suport bugetar (obligarea acordării premiilor funcționarilor publici din alte articole de cheltuieli);

·     impunerea aleșilor locali să adere la partidul de guvernare prin intermediul ANI sau prin condiționarea de accesare a suportului financiar pentru efectuarea programelor de dezvoltare a localităților.

VI.      Subordonarea politică a instituțiilor de forță

·     capturarea și administrarea frauduloasă a instituțiilor de stat și de drept, prin instalarea în funcții a unor persoane care nu corespund cerințelor minime de admitere în funcții, instalarea interimarilor în funcțiile de conducere importante în stat și excluderea persoanelor care nu se aliniază la politică îngustă de partid a actualei puteri, de asemenea, numirea fără de concurs sau mimarea concursurilor la ocuparea principalelor funții de conducere a organelor responsabile de asigurarea securității statului, securității economice, combaterea corupției și asigurarea ordinii de drept precum  SIS, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, CNA, IGP);

·     subordonarea politică și modificarea cadrului legal cu privire la structurile de forță și a serviciilor speciale în scopul utilizării acestora pe post de poliție politică, cu ignorarea crasă a recomandărilor Comisiei de la Veneția[2];

·     implicarea pe scară largă a structurilor de forță în procesele electorale, inclusiv prin îngrădirea dreptului la vot al cetățenilor, prin organizarea de provocări pe podul Rîbnița-Rezina,   publicarea necontrolată a listelor de „infractori” cu datele personale ale acestora etc.

VII.  Subordonarea politică a Comisiei Electorale Centrale (6 din 9 membri sunt desemnați de actuala guvernare în baza afilierii politice)

·     CEC nu a asigurat condițiile optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

·     lăsarea fără examinare a sesizărilor privind faptele ilegale admise de reprezentanții concurentului electoral Maia Sandu, candidat PAS, manifestate prin:

-      Utilizarea resurselor administrative de către candidatul PAS, Maia Sandu, precum și masiv de către exponenții concurentului electoral PAS (a se vedea cele cca 200 de cazuri în proporții fără precedent menționate în rapoartele OSCE/ODIHR și Promo Lex);

-      Încălcarea de către concurentul electoral Maia Sandu a tuturor normelor de la art. 70 Cod electoral ce reglementează agitația electorală, și anume:

o  agitația electorală interzisă cu implicarea proiectelor de infrastructură efectuate din bani publici;

o  agitația electorală interzisă cu implicarea persoanelor oficiale străine;

o  agitația electorală interzisă cu implicarea cultelor religioase;

o  agitația electorală interzisă cu implicarea minorilor.

·     neadmiterea reprezentanților concurenților electorali să asiste la procedura de numărare a voturilor în cadrul secțiilor de votare;

·     lăsarea fără examinare a cazurilor  în care alegătorii s-au prezentat la secțiile de votare pentru exercitarea votului și au fost refuzați în exercitarea acestui drept din motiv că în Registrul de Stat al Alegătorilor se menționa că au votat în secțiile de vot din alte state: Santander, Regatul Spaniei, Bologna, Republica Italia și Londra, Marea Britanie;

·     lăsarea fără examinare și cazurile multiple în care alegătorii nu s-au regăsit în listele de bază și au fost impuși să voteze în baza listelor suplimentare, deși aceștia dețin reședința permanentă care nu a suportat modificări de la scrutinul precedent în care au participat la alegerile locale generale.

Cele menționate supra, reprezintă doar o parte din acțiunile anticonstituționale, antidemocratice și antistatale întreprinse de actuala guvernare, care au culminat cu fraudarea fără precedent a scrutinelor electorale care reprezintă pilonul de bază a unei democrații.

În contextul alegerilor prezidențiale din 2024, utilizarea resursei administrative de către candidatul Maia Sandu a atins cote nevăzute până în prezent la nici un scrutin din Republica Moldova. Multiple organizații internaționale și naționale de observare au raportat cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, subminând standardele democratice și principiile competiției echitabile. Atât observatorii Promo-LEX, cât și OSCE au documentat exemple care indică implicarea autorităților publice în campania electorală a președintei în exercițiu, Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Conform Codului Electoral al Republicii Moldova, utilizarea resurselor administrative în campania electorală este strict interzisă (art. 54, alin.(6); art. 70, alin. (6). Observatorii atât naționali cât și cei internaționali, dar și concurenții electorali au sesizat un număr enorm de cazuri de utilizare a resursei administrative în diferite forme de către Maia Sandu, cazuri care nu au fost sancționate în nici un fel de către Comisia Electorală Centrală.

O altă formă de implicare a resursei administrative putem reține toleranța instituțiilor statului, în mod special a CEC, instanțelor de judecată și a celor de drept  față de încălcările admise de Maia Sandu. Nici una din încălcările sesizate atît de competitori electorali, cît se de observatori nu a fost examinate în timp util și legal și nu a fost adoptată nici o Hotărîre de sancționare și curmare a acestora. Astfel Maia Sandu a beneficiat de o protecție  absolută, dar ilegală, din partea organelor de drept și cele electorale. De exemplu, CEC și instanțele de judecată nu au văzut nici o încălcare în utilizarea minorilor în campania de agitație electorală a candidatului Maia Sandu. De asemenea, CEC și instanțele de judecată nu au văzut nici o încălcare în participarea Maiei Sandu la deschiderea unui drum public construit din mijloace bugetare, deși Președintele țării nu are nici o atribuție legată de investiții în infrastructură. Mai mult, CEC nu a reacționat la utilizarea informațiilor mincinoase ale dnei Maia Sandu privind construcția a 700km de drumuri, or asta nu este în atribuția președintelui țării, dar și este interzis să fie folosit în campania electorală. Aceasta inacțiune a organelor statului a fost catalogată de observatori drept o lipsă de imparțialitate instituțională.

De asemenea, Maia Sandu, grație faptului că nu a degrevat din funcție, a invitat și a primit pe parcursul campaniei electorale un șir întreg de reprezentanți ai țărilor și instituțiilor străine, care au fost utilizați pentru campania electorală. A încercat să se asocieze cu acești reprezentanți ai organizațiilor și țărilor străine pentru a insufla alegătorilor falsa percepție că este unica ce poate integra țara in UE.

În așa fel, abuzînd de funcția deținută, de influența asupra persoanelor cu funcții de demnitate publică din conducerea țării, funcții deținute de membrii partidului PAS, a  distorsionat competiția electorală, primind un avantaj considerabil ce a afectat sever integritatea procesului electoral și a subminat statul de drept.

Având în vedere toate acestea, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei nu recunoaște rezultatelor alegerilor și consideră Președintele nou-ales ca fiind lipsit de legitimitate.

În atare condiții, reieșind din cele expuse, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei consideră imperativ necesar de a fi întreprinse următoarele:

·     revenirea la administrarea statului în baza principiului constituțional al separării puterilor în stat;

·     Asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul la libertatea de exprimare, dreptul de a alege și de a fi ales, dreptul de acces la informație, dreptul la un nivel de trai decent;

·     Încetarea acțiunilor de imixiune în exercitarea puterii judecătorești;

·     Demisia in corpore a membrilor Guvernului, judecătorilor Curții Constituționale, membrilor Comisiei Electorale Centrale, membrilor Consiliului Audiovizualului și a conducătorilor instituțiilor subordonate Parlamentului (ANI, Curtea de Conturi, Companiei Publice „Teleradio-moldova) și a structurilor de forță (SIS, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, CNA, IGP)

·     Asigurarea implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția referitoare la reforma justiției, reforma organelor de drept, a structurilor de forță și a serviciilor speciale;

·     Organizarea elegerilor parlamentare libere și democratice.

Președinte al

Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei                       Ion CHICU