Echipa de juriști ai Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, analizând cele 60 de Dispoziții emise de CSE, a constatat caracterul ilegal al acestora și a pregătit o Sesizare în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova:

"Către Procuratura Generală a Republicii Moldova

SESIZARE

​Prin prezenta, se solicită examinarea prin prisma legislației procesual-penale a circumstanțelor sesizate infra cu referire la activitatea membrilor Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), având în vedere caracterul ilegal și abuziv al acțiunilor acestora, precum și a prevederilor Dispozițiilor CSE emise cu încălcarea gravă a Constituției Republicii Moldova și a legislației.

​Se remarcă, că din data de 22 octombrie 2021 până la momentul depunerii sesizării, CSE a emis 60 de Dispoziții, prin care a admis sistematic și intenționat derogări de la legislația în vigoare, inclusiv pe marginea unor acțiuni care nu au avut legătură cu starea de urgență invocată. Astfel, deși CSE invoca riscuri în legătură cu starea de urgență (securitatea regională, securitatea națională), în fapt a întreprins acțiuni și a adoptat măsuri care depășesc indubitabil competențele unui organ executiv prin arogarea abuzivă a competențelor legislativului (restrângerea unor drepturi și libertăți, rectificarea bugetului public) și a instanței de judecată (suspendarea licențelor unor organizații mass-media, aplicarea arbitrară directă de sancțiuni și restricții persoanelor fizice și juridice), fiind admisă în acest mod încălcarea principiului constituțional al separării puterilor în stat.

​Conform prevederilor art. 2 din Constituția Republicii Moldova, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie și nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Mai mult, același articol statuează că: „Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”

Articolul6 din Constituția RM stabilește trei ramuri ale puterii în stat: legislativă, executivă și judecătorească. Același articol menționează că aceste puteri sunt separate, dar colaborează̆ în exercitarea prerogativelor care le revin.

Separarea ramurilor puterii în stat trebuie însoțită de condiția echilibrului acestora, în nenumărate hotărâri ale Curții Constituționale a Republicii Moldova, Curtea a reținut, că puterile legislativă, executivă și judecătorească nu pot concura între ele, având sarcina de a-şi exercita separat atribuțiile în limitele rigorilor impuse de Constituție, printr-o colaborare reciprocă, pentru exercitarea puterii de stat.

Principiul separației puterilor statului, mai menționează CC RM, are drept scop crearea unui sistem de guvernare care ar permite stoparea abuzului din partea unei puteri, evitarea subordonării unei componente a puterii de către alta și ar evita concentrarea întregii puteri în mâna unei singure autorități de natură individuală sau colectivă.

Corespunzător, CC RM remarcă - concentrarea puterii absolute în mâna unei singure ramuri de natură individuală sau colectivă necesită a se evita.

Adițional, considerăm că activitatea membrilor CSE și Dispozițiile CSE sunt în contradicție vădită și cu Hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 17/2020, care stabilește la pct. 2 în partea dispozitivă, că CSE poate întreprinde acțiuni necesare în legătură cu starea de urgență, în măsura în care:

(a) autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență îndeplinesc
doar atribuții, măsuri sau acțiuni necesare realizării scopurilor care au stat la baza declarării stării de urgență;

(b) atribuțiile, măsurile sau acțiunile necesare nu depășesc sfera de competență a puterii executive, și

(c) Parlamentul poate exercita un control efectiv al măsurilor în discuție.

Totodată, Curtea Constituțională a RM prin Hotărârea nr.17 din 23 iunie 2020 privind constituționalitatea Legii nr. 212/2004 a menționat: „Dacă autoritățile responsabile de gestionarea situației de urgență ar avea nevoie să legifereze pentru a depăși un pericol iminent, Constituția le oferă̆ câteva alternative. Acestea pot solicita aplicarea procedurilor excepționale de legiferare prevăzute de Constituție, și anume, ele pot solicita Guvernului să-și angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege [articolul 106] sau pot solicita Parlamentului să abiliteze Guvernul cu dreptul de a emite ordonanțe în domeniile care nu fac obiectul legilor organice [articolul 106]. De asemenea, proiectele de lege prezentate de Guvern, precum și propunerile legislative ale deputaților acceptate de acesta pot fi examinate de Parlament în modul și după prioritățile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgență̆ [articolul 74 alin. (3)]”.
Este gravă prezentarea și perpetuarea stării de urgență pe termen nelimitat, deși anterior prin adoptarea Hotărârii nr. 15 din 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a stabilit că competența Parlamentului de a declara starea de urgență nu este una nelimitată - pentru că această măsură implică limitări substanțiale ale drepturilor fundamentale, modifică ordinea socială și atribuie competențe suplimentare puterii executive și dacă sunt suficiente măsurile legale obișnuite, nu este necesară instituirea stării de urgență și obstrucționarea unor proceduri constituționale (pct. 41, pct. 49). Urmează a se evidenția și faptul că activitatea ilegală și abuzivă a CSE se efectuează în lipsa controlului parlamentar, nefiind examinate în nici un mod legalitatea acțiunilor și restricțiilor stabilite prin Dispozițiile CSE emise cu abateri grave sau în afara cadrului legal.

Cu privire la rolul Guvernului în timpul situaților de criză, Constituția nu prevede că Executivului îi revin atribuții suplimentare în caz de stare de urgență, de asediu sau de război. Acest aspect este reglementat printr-o lege organică, Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război. Astfel, autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență, prin natura lor, fac parte din puterea executivă. Chiar dacă legislatorul a utilizat formulări flexibile la descrierea măsurilor care pot fi dispuse de către aceste autorități, acestea nu pot depăși domeniul de competență al executivului, deoarece singurele competențe pe care le dețin de la Parlament sunt executive.

Reieșind din cele menționate, se solicită examinarea acțiunilor membrilor CSE în ordine procesuală conform prevederilor Codului de procedură penală, după caz a Codului contravențional, pentru identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor care au admis următoarele încălcări și derogări de la legislație și care întrunesc elementele următoarelor infracțiuni: ​

Art. 339 Cod penal, Uzurparea puterii de stat,
pentru:

• Exercitarea puterii de stat în nume propriu de către CSE, prin adoptarea unor dispoziții care excedează circumstanțele invocate la solicitarea declarării stării de urgență;

• Încălcarea principiului separării puterilor de stat prin arogarea de către CSE a unor atribuții care excedează competențele unui organ executiv, prin substituirea puterii legislative și judecătorești;
Art.328 Cod penal, Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, pentru:

• Rectificarea ilegală a bugetului de stat în scopul alocării mijloacelor financiare (în sume deosebit de mari- miliarde lei) în diverse scopuri – achiziții, cesionări, relocări (ex: pct.4 din Dispoziția nr. 1/2021, pct. 7, 8 din Dispoziția nr. 10/2022);

• Achizionarea frauduloasă a resurelor de gaze naturale prin derogare de la legislația privind achizițiile, prin proceduri netransparente, inclusiv adoptarea de dispoziții cu caracter retroactiv pentru a „legaliza” procurările

• Obligarea S.A. „Moldovagaz” să procure volume de gaze de la S.A. „Energocom” care au fost achiziţionate abuziv și fraudulos (la preţ ridicat, fără licitaţie) și să cesioneze fluxurile bănești în favoarei ultimei ( pct. 1, 8, 9 din Dispoziția nr. 3/2021);

• Suspendarea abuzivă a procedurilor de licitație pentru energia electrică (pct. 18 din Dispoziția nr. 2/2022);

• Stabilirea unui mecanism neconform de subvenționare de către Guvern a diferențelor tarifare, urmare a unor erori de gestionare (pct. 6 din Dispoziția 10/2022);

• Stabilirea abuzivă a unor derogări pentru importul și plasarea pe piață a țigaretelor (pct. 14-16 din Dispoziția nr. 13/2022);

• Obligarea Agenției de Mediu de a emite acte permisive (autorizații de mediu) pentru SATD „Uzina Metalurgică Moldovenească” contrar prevederilor Legii nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător și a Legii nr. 209/2018 privind deșeurile;

• Restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților contrar prevederilor art. 54 din Constituția Republicii Moldova și anume restricționarea libertății întrunirilor în cadrul protestelor (pct. 3 din Dispoziția nr. 42/2022);

• Stabilirea arbitrară și abuzivă a sancțiunilor și restricțiilor împotriva persoanelor fizice și juridice, conform unui mecanism ilegal, neclar și subiectiv care se prezintă ca având drept scop transpunerea unor pretinse sancțiuni internaționale, (pct. 1.1-1.10 din Dispoziția nr. 45/2022);

• Efectuarea de tranzacții dubioase și netransparente din bani publici prin alocarea mijloacelor financiare către SA „Energocom” din bugetul de stat în sumă de 4000,0 mii lei pentru majorarea capitalului social și din surse externe în sumă de 3000,0 mii lei pentru recreditare (pct. 1.1.1-1.1.4 din Dispoziția nr. 46/2022, pct. 1.1.1.-1.1.6. din Dispoziția nr. 54/2022);

• Schimbarea proprietății unor terenuri prin dispoziții CSE, deși acestea ar trebui să rămână valabile doar pe perioada stării de urgență, (pct. 1.1 din Dispoziția nr. 51/2022);

• Suspendarea abuzivă a licențelor de emisie pentru anumite servicii media audiovizuale prin arogarea competențelor instanței de judecată, (pct. 9 din Dispoziția nr. 54/2022);

• Adoptarea unor proceduri speciale, cu putere de lege, care derogă și contravin Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice, prin autorizarea Agenției Servicii Publice să procure, conform procedurilor speciale prevăzute în Regulamentul din Anexa nr.1 la prezenta Dispoziție, 250 000 blanchete de pașapoarte, 250 000 laminat holografic securizat, software, inclusiv servicii de mentenanță a acestuia pentru confecționarea și personalizarea blanchetelor de pașapoarte. În așa fel, valoarea achiziției nici nu este cunoscută (pct. 1 din Dispoziția nr. 22/2022);

• Delegarea competenței APP să achiziționeze servicii de audit independent al datoriei SA „Moldovagaz” faţă de SA „Gazprom” şi OOO „Факторинг-Финанс” (SRL „Factoring Finance”) pentru gazele livrate consumatorilor de pe partea dreaptă a Nistrului, prin utilizarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, conform prevederilor art. 56 al Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice, evitând în așa fel licitația deschisă și ca urmare fiind încheiat în mod netransparent un contract de 800,0 mii euro (pct. 6 din Dispoziția nr. 30/2022).

• Alte dispoziții abuzive și ilegale ale CSE, care nu au fost enumerate pentru a nu se repeta, dar care conțin elementele acelorași infracțiuni.

Atragem atenția că CSE în marea majoritate a dispozițiilor emise menționează expresia „prin derogare”. Derogarea - este o excepție de la dispozițiile unui act normativ, care poate fi prevăzută în cuprinsul acestuia într-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. Derogare este modificarea adusă printr-un act normativ nou de același grad ori de grad superior unor dispoziții prevăzute într-un act normativ anterior, noile dispoziții dobândind o poziție de excepție în raport cu reglementarea rămasă în vigoare.

Considerăm că membrii CSE prin emiterea acestor dispoziții abuzive și ilegale au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și au cauzat daune considerabile societății și statului, din care motiv urmează a fi atrase la răspunderea prevăzută de legislație.

Reținem, că potrivit Comisiei de la Veneția: „Securitatea statului și a instituțiilor sale democratice, precum și siguranța funcționarilor săi și a populației reprezintă interese publice și private vitale care pot fi garantate în mod eficient numai într-o democrație care respectă cu strictețe principiile statului de drept. Starea de urgență este prin definiție excepțională și temporară. 

Deci, ea trebuie să fie una provizorie. Regulile introduse în timpul stării de urgență trebuie să fie limitate în timp. Aceste reguli nu trebuie să dureze mai mult decât urgența în sine și nu pot deveni permanente.”

Deasemenea în partea ce vizează restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a expus că: „O derogare prevăzută la Articolul 15 nu depinde de adoptarea oficială a stării de urgență sau a unui regim similar la nivel național. În același timp, orice derogare trebuie să aibă o bază clară în dreptul intern pentru a proteja împotriva arbitrarului și trebuie să fie strict necesară pentru a lupta împotriva situațiilor de urgență publică. Statele trebuie să țină cont de faptul că orice măsuri luate ar trebui să urmărească scopul protejării ordinii democratice împotriva amenințărilor la adresa acesteia și că ar trebui depuse toate eforturile pentru a proteja valorile unei societăți democratice, precum pluralismul, toleranța și mentalitatea deschisă”.

​Despre măsurile întreprinse, solicităm informarea în termen legal.

Președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei 

Ion CHICU